Operatiuni de lucru si diferite puncte de tricotare
Extras din cartea Marthei M Recht, “Tricotaje de mana”, Ed. Tehnica, 1957 si a
Anei Popescu, Ed. Tehnică, 1966
Pentru ca aceasta carte pe care am primit-o de la o buna prietena, desi foarte veche este inca atat de actuala, am hotarat sa postez cateva capitole ce se adreseaza tuturor persoanelor cu experienta in arta tricotatului dar mai ales incepatorilor.
"Tricotajele, indiferent de piesa şi modelul ce urmează a se tricota, cuprind diferite operaţiuni de lucru.
1. Stabilirea numărului necesar de ochiuri
Pentru stabilirea numărului necesar de ochiuri pe cm2 de tricot se execută o mostră de probă din lînă cu andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. În acest scop se montează 15 – 20 de ochiuri şi se lucrează 6 – 7 cm din modelul stabilit. Se calcă împletitura, după care se măsoară 5 cm în lungime şi 5 cm în lăţime (adică pe verticală). În cadrul acestei măsurători se numără ochiuriule montate şi ochiurile tricotate. Numerele obţinute se împart la 5 şi se află numărul ochiurilor pe cm de lungime. De exp: în 5 cm2 se află 10 ochiuri puse pe andrea şi 8 ochiuri tricotate pe verticală. În acest caz se va obţine:
10 : 5 = 2 – deci 2 ochiuri pe cm;
8 : 5 = 1,6 – deci un ochi şi ceva, adică un rînd şi mai mult de jumătate de 1 cm. De aici rezultă că pentru fiecare cm de lăţime a tiparului, se vor monta pe andrea 2 ochiuri, iar pentru fiecare cm de lungime a tiparului, se va socoti un rînd şi ceva mai mult de jumătate, tricotat pe verticală.
La montarea ochiurilor pe andrele se vor monta 2 ochiuri în plus, întrucît primul şi ultimul ochi de pe andrea nu se lucrează. Acestea au rolul să menţină marginea dreaptă, de aceea ele nu intră în calculul numărului ochiurilor ce trebuie montate pe andrea. Aceste ochiuri poartă numele de ochiuri mărginaşe. După operaţiunea de montarea a ochiurilor se începe lucrul. "
Fac o paranteza la acest capitol si arat si un alt procedeu de stabilire a numarului de ochiuri ce se monteaza pe andrea, atunci cand urmeaza sa tricotam un pulover.
Pentru inceput, stabilim dimensiunile puloverului dupa urmatoarea schema:
In functie de dimensiunea fiecaruia si de grosimea firului, executăm o mostră de probă din lana si andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. În acest scop, se montează 15 ochiuri şi se lucrează 15 randuri, dupa care, masuram lucratura rezultata in latime si in lungime.
Apoi, prin regula de 3 simple, stabilim numarul necesar de ochiuri pentru circumferinta soldului, a gatului....etc.
De exemplu, dupa masuratori, avem la 15 ochiuri 8.5 cm si la 15 randuri avem 7 cm.
Circumferinta soldului in cm = 90 cm
Daca la 15 ochiuri avem 8,5 cm
x ochiuri.......90 cm (circumferinta soldului)
x= (15x90) : 8,5=158,8 ochiuri. Rotunjim la 159 ochiuri. Deci, vom monta pe andrea 159 ochiuri ce reprezinta circumferinta soldului.
2. "Tricorarea ochiurilor
Modul de tricotare a primului rînd de ochiuri, ca şi a rîndurilor următoare, este determinat de modelul ales şi de gradul de elasticitate ce trebuie să prezinte linia de margine a lungimii obiectului respectiv. Dacă se cere o elasticitate redusă, tricotarea primului rînd de ochiuri se începe după ce se scoate una din andrelele pe care s-au montat ochiurile. Cu acest procedeu ochiurile se micşorează prin întinderea firului de lînă respectiv. Dacă însă tricotajul respectiv, cum sînt ciorapii, mănuşile etc. cere o margine cu o elasticitate accentuată, tricotarea primului rînd se face luînd ochiurile direct de pe ambele andrele pe care au fost montate. Prin acest procedeu ochiurile rămîn la mărimea lor iniţială, fapt care îngăduie o elasticitate mărită.
Ochiurile montate pe andrele se pot tricota în diferite feluri, în funcţie de cerinţele modelului repectiv.
Pentru tricotarea ochiurilor se procedează astfel:
Andreaua cu ochiurile montate se ia în mîna stîngă, iar firul de lînă ce vine de la ghem se înfăşoară pe degetul arătător al mîinii stîngi. În mîna dreaptă se ţine andreaua liberă cu care se tricotează. Ochiul mărginaş se trece pe andreaua din mîna dreaptă fără să fie tricotat. Primul ochi este ochiul imediat următor după ochiul mărginaş. Ochiurile pot fi tricotate pe faţă sau pe dos, iar modul cum sînt lucrate ochiurile de pe andrea imprimă un anumit aspect modelului ce se execută.
Tricotarea ochiurilor se poate face astfel:
Ochiuri lucrate pe faţă.
- Ochi pe faţă lucrat pe dreapta (Fig. 6). Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua dreaptă prin faţa ochiului. Acesta este procedeul obişnuit de tricotare a ochilor pe faţă.
- Ochi pe faţă lucrat pe stînga. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua prin spatele ochiului. Ochiul tricotat se scoate de pe andreaua din mîna stîngă şi se trece pe andreaua din mîna dreaptă. Procedeul se repetă pînă la terminarea rîndului. Pe andreaua din dreapta se scoate apoi ochiul mărginaş fără să fie tricotat, apoi se repetă operaţiunea de tricotarea ochiurilor pe dos.
Ochiuri lucrate pe dos. Tricotarea ochiurilor pe dos se face atfel decît ochiurile pe faţă. În acest scop se va ţine lucrul în mînă ca şi la tricotarea ochiurilor pe faţă. Pe andreaua din mîna dreaptă se scoate ochiul mărginaş netricotat. Firul cu care se lucrează se trece pe andreaua din mîna stîngă şi se aşază pe faţa ochiului următor. Andreaua din mîna dreaptă se trece prin primul ochi dinspre dreapta spre stînga pe sub firul cu care se lucrează tricotînd ochiul după una din variantele următoare:
- Ochiul pe dos lucrat pe dreapta (Fig. 7). Aceste ochiuri se lucrează prinzînd firul cu andreaua dreaptă, de sus în jos. Acesta este procedeul obişnuit de tricotarea ochiurilor pe dos.
- Ochi pe dos lucrat pe stînga. Aceste ochiuri se execută prinzînd firul cu andreaua din mîna dreaptă, de jos în sus.
După ce se prinde firul se trage şi ochiul format se scoate de pe andreaua din mîna stîngă.
- Jeteul (Fig. se execută între două ochiuri – unul aflat pe andreaua din dreapta şi altul pe andreaua din stînga, procedînd astfel:
Se trece firul în jurul andrelei din dreapta înfăşurîndu-l o singură dată sau de două ori printr-o mişcare pornind de la stînga spre dreapta apucînd firul din faţă spre spate. În felul acesta se realizează un jeteu simplu sau dublu, după cerinţele modelului. Se combină appoi tricotarea ochiului următor. Prin tricotarea jeteurilor, numărul ochiurilor de pe andreaua din mîna dreaptă sporeşte mereu. Dacă însă e necesar să se păstreze numărul iniţial de ochiuri, se tricotează împreună două ochiuri înaintera jeteului şi două ochiuri după jeteu.
- Ochi ridicat. Se ridică un ochi procedînd astfel: se introduce andreaua dreaptă în ochiul următor prin patele andrelei stîngi şi se trece ochiul fără a se tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. Firul de lînă rămîne în faţa sau în spatele andrelei, după cerinţele modelului.
- Ochi scăzut. Acest ochi este scăzut peste cel următor, de pe andreaua stîngă. În acest scop se ridică un ochi pe andreaua dreaptă, se tricotează ochiul următor pe faţă şi apoi se trece prin ochiul ridicat.
- Ochi trasat. Acest ochi se execută tricotînd primul şi al doilea ochi pe faţă şi apoi se trece primul ochi prin ochiul al doilea. Această operaţiune se repetă într-un rînd de cîte ori o cere modelul.
- Ochiuri de acoperire. Se tricotează ochiurile în forma în care apar pe andrea, adică ochiurile care apar pe faţă se lucrează pe faţă, iar cele care apar pe dos, se lucrează pe dos.
Prin îmbinarea ochiurilior divers tricotate, se pot realiza diferite modele de tricotaje.
3. Diferite puncte de tricotare
Diversitatea modelelor de tricotaje depinde, după cum s-a arătat, de o întreagă gamă de variaţii în modul de a monta şi a lucra ochiurile de pe andrele, fapt care are ca rezultat formarea diferitelor puncte de tricotaj, cum sînt cele descrise în continuare.
Punctul leneş (Fig. 9) denumit şi punct simplu, se tricotează cu toate rîndurile pe faţă, adică atît rîndul 1 cît şi rîndurile următoare, se lucrează numai cu ochiuri pe faţă.
Acest punct asigură tricotajului o elasticitate specială, care permite mularea perfectă pe corp şi împletitura nu se rulează. Modelul care se formează este acela de „rips” şi este folosit în tricotarea gulerelor, manşetelor, marginilor etc.
De remarcat este că un rînd de – punct leneş – care formează rîndul este alcătuit din 2 rînduri tricotate cu ochiurile pe faţă.
Punctul de jerseu (Fig. 10) cunoscut şi sub numele de „punct de ciorap” se tricotează 1 rînd pe faţă, 1 rînd pe dos, adică:
- Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ (pe faţa lucrului) se tricotează pe faţă.
- Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ (pe dosul lucrului) se tricotează pe dos.
Modelul obţinut este cel mai simplu model cu faţa netedă, însă este modelul cel mai greu de executat, întrucît solicită multă atenţie în tricotarea ochiurilor care trebuie să fie egale şi la fel de larg lucrate. Cea mai neînsemnată greşeală în execuţia lor este vizibilă şi strică aspectul general al tricotului.
Punctul de jerseu răsucit se tricotează astfel:
- Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ se lucrează pe faţă (ochiurile se iau din spatele andrelei);
- Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ se lucrează pe dos.
Punctul de elastic (Fig. 11) se tricotează astfel:
- Rîndul 1: 1 ochi pe faţă şi 2 ochiuri pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului;
- Rîndul 2 şi următoarele se tricotează ochiurile aşa cum se prezintă, adică ochiurile pe faţă se lucrează pe faţă, iar ochiurile pe dos se lucrează tot pe dos. Elasticul poate fi tricotat şi alternînd 3 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos, sau 3 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos.
Punct de semielastic (Fig. 12) se tricotează ca şi punctul de elastic, cu deosebirea că se lucrează cîte 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos.
Punctele de elastic şi semielastic se folosesc pentru tricotarea marginilor, gulerelor, manşetelor etc. Ambele feţe ale elasticului şi semielasticului sînt identice.
Punctul de elastic în relief (Fig. 13) se tricotează astfel:
- Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos pînă la sfîrşitul rîndului;
- Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ: 1 ochi pe dos, 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos,1 ochi pe faţă, alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Ambele feţe sînt identice. Acest punct se foloseşte la obiectele de sport.
Punctul de orez se tricotează astfel:
- Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului;
- Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos, cel pe dos se lucrează pe faţă.
Punctul de orez alungit se tricotează astfel:
- Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos pînă la sfîrşitul rîndului;
- Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă se lucrează 1 ochi pe faţă, iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe dos;
- Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos, iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă.
Rîndurile 2 şi 3 se repetă.
Punctul de ţesătură se lucrează astfel:
- Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, se ridică ochiul următor, alternînd pînă la capăt;
- Rîndul 2: pe dos, toate ochiurile;
- Rîndul 3: deasupra ochiului ridicat se lucrează 1 ochi pe faţă, iar deasupra ochiului pe faţă se ridică 1 ochi;
- Rîndul 4: pe dos, toate ochiurile.
Aceste 4 rînduri se repetă.
Punctul pentru bridă se tricotează peste un număr de ochiuri. Dacă brida se face peste 6 ochiuri, se introduce andreaua din mîna dreaptă între ochiurile 6 şi 7, se prinde firul de lînă şi se lucrează 1 ochi. Prin acest ochi se scoate apoi primul ochi de pe andreaua stîngă, ochi care se trece din nou pe aceeaşi andrea, şi se lucrează mai departe modelul respectiv.
Punctul de fantezie este alcătuit din 2 ochiuri şi se lucrează astfel:
- Primul ochi se montează pe andrea luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă dinspre interior spre exterior;
- Al doilea ochi se montează pe andrea, luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă din afară spre interior.
Aceste 2 ochiuri se repetă şi astfel se obţine o margine frumoasă ce se face mai ales la tricotajele fine."
“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.
Punctul "Ochiul de prepeliţă" se realizeaza astfel:
Numărul de ochiuri trebuie să fie cu soţ.
Rândul 1 – un ochi pe faţă, un ochi alunecat pe dos.
Rândul 2 – şi toate rndurile cu soţ se tricotează pe dos.
Rândul 3 - un ochi alunecat pe dos, un ochi pe faţă.
"Ciorapeste"
Cel mai cunoscut model este cel ciorapesc, in care randurile se tricoteaza, alternativ, pe fata si pe dosul lucrului, pentru ca tricotajul sa aiba un aspect neted.
Ochiuri tricotate pe fata
Introdu andreaua dreapta prin fata ochiului aflat pe andreaua stanga si trage firul cu andreaua prin fata buclei.
Ochiuri tricotate pe dos
Apuca ochiul cu andreaua din dreapta.
Tot pe andreaua din dreapta se afla firul cu care se tricoteaza.
Apoi, se trage firul catre spatele buclei, rezultand un ochi tricotat pe dos
De retinut insa ca, in mod normal, primul ochi de pe rand nu se lucreaza.
4. Creşterea şi micşorarea numărului de ochiuri
Tricotarea după tipar ca şi tricotarea diferitelor modele necesită creşterea sau micşorarea numărului de ochiuri.
Creşterea numărului de ochiuri se poate realiza prin ridicarea firului orizontal dintre 2 ochiuri pe andreaua dreaptă. Se tricotează luîndu-l din spatele andrelei stîngi (Fig. 16). Firul se suceşte ca să nu se formeze un gol. Acest procedeu se foloseşte la tricotarea unor modele.
- Tricotarea primului şi a ultimului ochi de 2 ori, o dată luat din faţă şi o dată luat din spatele andrelei din mîna stîngă (Fig. 17, a şi b), adică o dată lucrat pe dreapta şi o dată spre stînga. Acest procedeu se foloseşte cînd e necesar să se adauge cîte un singur ochi de fiecare parte, după un anumit număr de rînduri, sau să se adauge ochiuri într-un rînd, la anumite intervale.
- Executarea unui jeteu cu andreaua dreaptă se face printr-o mişcare dinspre dreapta spre stînga, pe sub firul cu care se lucrează şi care se trece de la stînga spre dreapta. Apoi se tricotează ochiul următor.
- Tricotarea a 3 ochiuri în unul singur, se face astfel: se tricotează la început 1 ochi pe faţă, apoi fără să se scoată de pe andrea, se face un jeteu şi se tricotează din nou 1 ochi pe faţă. Cele 3 ochiuri obţinute se scot de pe andreaua din mîna stîngă (Fig. 18)
- Montarea pe andrea a 2 sau mai multe ochiuri din firul cu care se lucrează se vede în Fig. 19. Acest procedeu se foloseşte la lărgirea tricotului cu cîteva ochiuri pe margini, după cerinţele tiparului şi la tricotarea butonierelor şi a tăieturilor pentru buzunare.
Micşorarea sau scăderea numărului de ochiuri se realizează prin:
- Tricotarea a 2 sau 3 ochiuri împreună, pe faţă sau pe dos, după cum cere lucrul. Pentru aceasta se introduce andreaua de la dreapta spre stînga deodată în 2 sau 3 ochiuri, care se tricotează împreună.
- Tricotarea pe faţă a ochiului mărginaş şi a ochiului următor se face împreună şi se scot de pe andreaua stîngă. Ochiul obţinut se trece din nou pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor. Operaţiunea se repetă după cerinţele tiparului respectiv. Acet procedeu se aplică şi la încheierea ochiurilor.
5. Încheierea ochiurilor
După terminarea tricotării este necesar să se încheie ochiurile pentru ca să nu se deşire. În acest scop se tricotează astfel:
Se scoate ochiul mărginaş, iar ochiul următor se tricotează pe faţă şi apoi se trece prin ochiul mărginaş. În acest fel pe andreaua din mîna dreaptă rămîne un singur ochi. Se tricotează pe faţă ochiul următor care se trece şi el prin ochiul aflat pe andreaua din dreapta. Operaţiunea se repetă pînă cînd pe andrea rămîne ultimul ochi, prin care se trece firul ce vine de la ghem, apoi firul se scoate de pe andrea, se înnoadă şi se rupe.
6. Marginea dreaptă
Ochiurile de pe margine nu se lucrează cînd se tricotează diferite detalii. Aceste ochiuri, numite şi ochiuri mărginaşe, se scot de pe andreaua din mîna stîngă pe andreaua din mîna dreaptă, fără să se tricoteze (Fig. 20). Ultimul ochi din rînd se tricotează întotdeauna pe dos. În acest fel, marginile tricotului sînt drepte. Acest procedeu se foloseşte la marginea jachetelor, a gulerului etc.
Pentru obţinerea unei margini „în bucle” primul ochi se scoate, iar ultimul ochi se tricotează pe faţă. Marginea obţinută nu se lărgeşte uşor şi de aceea este foarte indicată pentru marginile de cusătură (la linia de subraţ, la mîneci etc.).
7. Marginea încheiată
Această margine se foloseşte îndeosebi la linia de umăr, care se lucrează în linie înclinată. Pentru obţinerea acestei linii, se procedează astfel:
La tricotarea umerilor nu se lucrează toate ochiurile pînă la sfîrşitul rîndurilor, ci se lasă netricotate 3 – 5 ochiuri, după cerinţele tiparului. După aceasta tricotul se întoarce pe dos, lăsîndu-se şi aici acelaşi număr de ochiuri netricotate. Operaţiunea se repetă de cîte ori o cere tiparul pentru formarea umărului. Cînd umărul este gata, se tricotează încă o dată toate ochiurile, după care se încheie. În felul acesta se obţine o linie armonioasă. Dacă s-a proceda prin încheierea obişnuită a ochiurilor, ar rezulta o linie în formă de scară, fapt care ar duce la neajunsuri în finisarea cusăturii de pe linia de umăr.
8. Tricotarea butonierelor
Butonierele se pot face pe linie orizontală sau verticală.
Butoniera orizontală se execută la o anumită distanţă de linia de margine a tricotului. În acest scop se tricotează de la începutul marginii atîtea ochiuri cît sînt indicate în model, apoi se încheie 5 – 6 ochiuri, după marginea nasturelui, după care se continuă tricotarea următoarelor ochiuri. La rîndul următor se montează pe andrea deasupra ochiurilor încheiate, un număr corespunzător de ochiuri, iar în continuare se tricotează ochiurile pînă la margine. Acest procedeu se foloseşte şi la executarea buzunarelor.
Butoniera verticală: se tricotează locul butonierei între 2 ochiuri acolo unde indică modelul. În locul stabilit se împart ochiurile lăsînd la o parte pe andreaua stîngă, iar altă parte se trec pe o andrea de rezervă. Se tricotează apoi separat ochiurile de pe ambele andrele, folosind alt ghem de lînă pentru ochiurile de pe andreaua de rezervă. După ce s-a tricotat o porţiune înaltă cît dimensiunea necesară lungimii butonierei, se trec toate ochiurile pe o singură andrea şi se continuă lucrul după cerinţele tiparului. Indiferent de poziţia pe care o ocupă butoniera, la sfîrşit ea se festonează de jur împrejur cu fir de lînă folosind „punctul de butonieră”. Pentru rezistenţă se aplică pe dos, în jurul butonierei, o bentiţă pe fir drept, care să susţină şi marginea butonierei.
Fac din nou o paranteza si voi arata un procedeu foarte uzitat in tricotarea butonierelor pe orizontala.
R1:pornind de la marginea unde urmeaza sa tricotam butoniera, 3 ochiuri pe fata, aducem firul in fata lucrului, *luam urmatorul ochi nelucrat, luam din nou 1 ochi nelucrat, primul ochi nelucrat se trece peste al doilea, rezultand unul singur*, repetam
intre * pana vom scadea 3,4,5 ochiuri, in functie de dimensiunea nasturelui.Ultimul ochi scazut se trece de pe andreaua dreapta pe cea stanga, ne intoarcem si continuam...
R2:cu firul in spatele lucrului, *introducem andreaua intre ultimele 2 ochiuri, scoatem firul si asezam bucla formata pe andreaua stanga*. Repetam intre * pana refacem ochiurile scazute, ne intoarcem si luam primul ochi nelucrat iar cel anterior il trecem peste cel nelucrat, rezultand un singur ochi.
ex. de la knittinghelp
http://www.youtube.com/watch?v=EY4vBzLo-Xs
Buzunarul: pentru executarea buzunarului se procedează astfel: se încheie ochiurile pe o distanţă egală cu deschizătura ce urmează s-o prezinte buzunarul. Apoi separat se începe căptuşeala buzunarului pe un număr de ochiuri echivalent cu deschizătura buzunarului. După ce se tricotează o porţiune egală cu înălţimea ce urmează s-o prezinte buzunarul, se introduc ochiurile căptuşelii în dreptul ochiurilor încheiate pentru buzunar şi apoi se continuă lucrul.
Mai explicit, vom proceda astfel:
Impartim ochiurile pentru buzunare si cu ajutorul unor markere stabilim locul acestora.
Tricotam pana ajungem in dreptul unde este stabilit buzunarul si trecem toate ochiurile (15-25 ochiuri ) destinate buzunarului pe un stitch holder . Tricotam separat, dosul buzunarului din 15-25 ochiuri . Asezam andreaua cu dosul buzunarului in spatele ochiurilor de pe stitch holder si tricotam ochiurile mai departe asa cum sunt.
Ochiurile de pe stitch holder se tricoteaza separat, formand o margine, dupa modelul de la dropsgarnstudio.
http://www.youtube.com/watch?v=7Vp1k-2EvmY
9. Tricotarea modelelor
Tricotarea modelelor din borduri sau din contextul tricotajului se execută după anumite modele alese după modă şi gust. Aceste modele pot fi executate din fire uni, adică într-o singură culoare, sau din fire divers colorate.
Modelele uni sînt mai uşor de executat, ele cerînd atenţie numai la tehnica execuţiei modelului repectiv.
Modelele colorate cer o dublă atenţie, adică atît la tehnica execuţiei modelului, cît şi la îmbinarea firelor colorate după cerinţele modelului.
Modelele, indiferent dacă sînt uni sau divers colorate, pot fi compacte sau dantelate.
În paginile ce urmează se vor prezenta cîteva indicaţii în legătură cu tricotarea modelelor colorate şi a celor dantelate.
Tricotarea modelelor colorate. Unele obiecte tricotate, mai ales articolele de sport şi cele de copii, prezintă garnituri din modele executate în diverse culori. Tricotarea modelelor în culori se face în „punct de jerseu”, fiind singurul punct care se pretează la executarea modelelor în culori. Modelele colorate care se pot tricota sînt modelele pentru „chilim” şi pentru „puncte în cruce”. Aceste desene se copiază pe hîrtie milimetrică sau cu pătrăţele mai mari şi se colorează. Ele pot fi în două sau mai multe culori.
Tricotarea modelelor în culori se face cu fire de diferite culori, după cerinţele modelului. Aceste fire se tricotează în alternanţe cu firul culorii de fond, executînd din fiecare atîtea ochiuri cît cere modelul. Firele neîntrebuinţate se trec pe dosul lucrului mai departe, în aşa fel încît să nu strîngă împletitura. La schimbarea culorilor se încrucişează firele ca să nu se formeze goluri. Executarea modelului se începe de la bază spre vîrf sau spre marginea superioară a modelului.
Modelele colorate pot fi şi brodate pe ochiurile tricotate. În acest scop fondul tricotajului se execută cu „punct de jerseu”, iar punctul de broderie va urmări forma ochiurilor de pa faţa tricotajului.
Tricotarea modelelor dantelate: modelele dantelate se obţin din diverse combinaţii a ochiurilor lucrate pe faţă şi pe dos cu jeteurile făcute după anumite modele. La tricotarea acestor modele e necesară o atenţie sporită şi un control asupra numărului de ochiuri, efectuat cît mai des, ca să nu se scadă sau să se sporească ochiurile nejustificat. Altfel nu se poate executa modelul în bune condiţiuni.
În general, la toate modelele, indiferent dacă sînt compacte sau dantelate, la numărătoarea ochiurilor nu se include ochiul cu care se începe şi se sfîrşeşte rîndul – adică ochiurile mărginaşe. În fiecare rînd, la început, se ridică primul ochi fără a-l tricota şi următorul se tricotează pe faţă luîndu-l din spatele andrelei, iar la sfîrşitul rîndului, ultimul ochi se lucrează luat pe dos. "
“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966
Publicat de Mioara Chis la 22:57 0 comentarii
Trimiteţi prin e-mail
Postaţi pe blog!
Distribuiţi pe Twitter
Distribuiţi pe Facebook
Linkuri de întoarcere către această postare
Etichete: tehnici de tricotat
Reacţii:
Montarea ochiurilor pe andrele
MONTAREA OCHIURILOR IN DIFERITE VARIANTE
Montarea" ochiurilor (primul pas) inseamna "asezarea" ochiurilor pe andrea.
Pentru inceput, ai nevoie de doua andrele si de fire potrivite ca grosime cu andrelele. Daca nu poti aprecia cu exactitate, intreaba in magazin. Sigur vei fi indrumata de vanzatoare sau de celelalte cumparatoare.
Metoda clasica
1. Tine amandoua andrelele in mana dreapta, iar cu stanga apuca firul, conform ilustratiei. Lucrul nu se incepe de la capatul firului, ci de la o lungime de 30-40 cm.
2 - Cu ambele andrele, agata firul si trece-l prin bucla din stanga si apoi prin cea din dreapta.
3 - Trage usor de firele luate astfel si vei avea deja primele doua ochiuri.
4 - In continuare, vei repeta miscarea descrisa anterior (firul tras prin bucla din stanga, apoi, prin cea din dreapta), obtinand numai cate un ochi.
Stilul simplu de montare a ochiurilor (revista "Avantaje"):
a1. Formam o bucla din fir, lasand circa 12-15 cm spre capat.
a2. Indoim bucla peste fir pe partea dinspre capat.
a3. Apucam cu degetele firul din interior si tragem pana cand se formeaza o bucla cu un nod.
a4. Introducem andreaua prin bucla si tragem de capatul firului pana cand bucla se va strange in jurul andrelei.
a5. Cu firul din ghem formam o bucla pe degetul mare de la mana stanga, tensionand firul cu celelalte degete.
a6. Introducem andreaua in bucla formata pe degetul mare si tragem firul pana se formeaza ochiul pe andrea.
a7. Repetam operatiunea pana obtinem numarul dorit de ochiuri.
Stilul dublu de montare a ochiurilor:
b1. Pentru ca ne vom folosi de firul ramas la formarea ochiurilor pe andrea, vom lasa o lungime suficienta a acestuia (in functie de numarul de ochiuri). Incepem prin a forma o bucla cu nod similar pasilor anteriori dar folosindu-ne de cele doua andrele.
b2. Tinem andrelele cu mana dreapta. Pe aratatorul mainii stangi infasuram fir din ghem, iar cu degetul mare formam o bucla rasucita din firul de rezerva , tensionandu-l intre celelalte degete.
b3,b4 -Introducem andreaua in bucla rasucita de pe degetul mare apucand firul tensionat de pe aratator. Strangem ochiul astfel format pe andrea.
b5,b6 -Urmatorul ochi se va forma asezand bucla pe degetul mare nerasucita si preluand pe andrea firul tensionat de pe degetul aratator.
b7. Repetam operatiunile de mai sus alternativ pana cand obtinem numarul de ochiuri dorit. Ochiurile duble formate vor arata astfel:
- Prin stilul dublu de montare a ochiurilor vom obtine o baza elastica de pornire, iar prin stilul simplu, o baza mai rigida.
- Ochiurile formate prin stilul dublu, folosind 2 andrele sunt mult mai usor de lucrat pentru primul rand.
Acum putem porni in calatoria tricotatului folosind ochiurile de baza in tricotaj.
Montarea ochiurilor pe andrele, capitol din cartea "Tricotaje de mina" a Marthei M. Recht, Ed. Tehnica, 1957
"Se deşiră firul de pe ghem atît cît să dubleze firul cu care trebuie să se monteze ochiurile, socotind 1 – 2 cm pentru fiecare ochi. Acest calcul variază după grosimea firului de lînă şi a andrelelor cu care se execută tricotajul respectiv.
Montarea ochiurilor se poate face în două feluri: cu firul dublu, cînd tricotajul nu prezintă o altă garnitură pe margine, sau cu firul simplu.
Pentru montarea ochiurilor cu fir dublu se îndoaie firul de lînă dublîndu-l pe distanţa calculată pentru montarea numărului necesar de ochiuri şi se înnoadă uşor capătul liber al firului pe firul ce se deşiră de pe ghem.
Capătul liber al firului dublu se trece după degetul mare şi cel arătător al mîinii stîngi, potrivind cu nodul făcut pe lungimea firului să se aşeze în spatele degetului arătător. Capătul liber al firului dublu şi firul de pe ghem se ţin în palmă sub celelalte trei degete (Fig. 2). Cu mîna dreaptă se trec pe sub fir, de jos în sus între degetul mare şi cel arătător, două andrele strînse la un loc (Fig. 3) cu care se trage firul către degetul mare. Cu vîrful andrelelor se prinde firul de pe degetul mare, apoi se ia firul de pe degetul arătător şi se trage prin bucla care se formează pe degetul mare (Fig. 4), după care bucla se scoate de pe degetul mare şi se strînge formîndu-se primul ochi. Se repetă operaţiunea pînă se completează numărul necesar de ochiuri, după care se scoate una din andrele şi se trece la tricotarea primului rînd de ochiuri.
După ce se calculează lungimea necesară pentru montarea ochiurilor de la punctul fixat, firul se trece pe după degetul mare, prinzîndu-l dinspre interiorul mîinii, iar firul dinspre ghem se fixează înfăşurîndu-l pe degetul arătător. Pe sub firul trecut pe degetul mare se întorc andrele dinspre exterior şi se ia bucla desemnată de firul trecut pe după deget, formînd astfel primul ochi. Operaţia se repetă pînă se montează toate ochiurile necesare .
x
