Tot incatusat de sanatatea copilului, in teren s-a practicat ritul de „vindere a copilului". Invar, invidie copilul era patimas, musa il „vindea" pe fereastra unei femei cu copii urca si sanatosi. Cu aceasta ocazie se a inlocui si numele copilului. Datul numelui era un moment apreciabil. Numele copilului il alegea batrana si era de operatie numele bunicului prep parinte (denominare patriliniara). In Maramures, in conditii normale, ritul denominarii se oficia odata cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea crestina si familiala.

Copilul era dus la botezare de supra baica si moasa (care de regulariza era nasa de matrimoniu a parintilor), Prep botejune, nasa si nasa se intorceau acasa, inde a Oferte Cazare Maramures Craciun detine loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era asezat pe perinoc si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesatorie). La botejune participau parintii copilului, moasa, baba, neamurile, prieteni (nu se aduceau daruri).

In Maramures, la botejune nu se zbenguit, ci doar se „foreste" (se jelui). Femeile adreseaza noului nastere urari de sanatate si norocire. Cand copilul implinea sapte ani, parintii mergeau cu el la nuna, sa-l rascumpere. Doar din acel clipa se a chibzui ca el a tine mamei. O amplasament speciala se fauri atunci cand copilul se nastea decedat. In mentalitatea traditionala, copii nascuti morti erau considerati moroi.

De aceea, cand, cadea o cornaci (marca ca a murit un copil nebotezat) cel oricine o a retine trebuia sa practice un rit de doclad a numelui. Din, obiceiurile cine includ Cazare Rustica Maramures riturile de samadas a numelui si botejunea se dezlipi ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (nastere) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de nastere, moasei ii revin si astazi sarcini deosebite si de aceea rolul sau este extrem bine individualizat in implinit ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza iest ceas.

„Trebuie sa tinem socoteala - mentioneaza Mihai Pop - ca in insufletire traditionala a satului, mositul era o calitate, o surpriza obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca oarecare nu se retribui cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o destin pe an, intr-o zi expres, baica sa fie sarbatorita in asa-zisul impozit „Adunarea nepoatelor" . In Maramures, femeia mosita este privita de contra bunica ca nepoata, iar copiii ei sunt considerati nepoti.

If you have any sort of questions concerning where and ways to utilize Pensiuni Maramures Borsa (http://cazaremm.ro/sapanta-c464556), you can contact us at our own webpage. La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, vela, naframa, grane, tuica. Petrecerea a porni de fire la amiaza, cand nepoatele vin la cladire moasei, fiecare este pregatita de sarbatorie. Ele sunt primite intr-o camera in cine se afla un blid cu agheasma si un butculita de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o izbavi pe moasa pe oval si pe corp compus (simbolic), de trei ori, atunci o sterg cu un stergar, cu o naframa sau cu panzare din cele aduse in dar.

Se asaza la fata, iar baica initia sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Mama-mare a aseza cate doua pahare pe o portelan si da fiecarei nepoate. Acestea platesc simbolic cele doua pahare. Dinapoia continent inaugura „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea a prelungi floare noaptea tardiv. Trebuie sa subliniem ca la aceasta sarbatorire asista deodata femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nuntit. Al doilea minut insemnat din sange omului este casatoria.

Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nunta se justifica prin valoare deosebita pe orisicine o a regla poporul acestui timp. Mihai Pop a zapsi ca „Astazi, in formele populare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in cine se a uni elemente cu fire economic, politicesc, ritualic si fo1cloric, pentru a forma un multime spectacol popular, o insemnatate semn artistica populara". Intemeierea unei familii noi este obisnuit sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod drept sau mediat, nepa-sator sau activ.

„Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a to-lerabil de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de ritual produse prin fenomenul Cazare Maramures Poienile Izei Pensiunea Maramures Poienile Izei Map Of Usa mutatiilor, circulatia unor elemente de ritualic spre Oferte De Cazare Maramures Piscina Plastica si zonele limitrofe. „Privite deci sub cest Pensiuni Turistice Maramures ipostaza - a concluziona Mihai Pop – obiceiurile in Cazare Maramures boccea cu casatoria constituie importante documente de naratiune sociala, importante documente de desfasurare a culturii noastre populare".

Asa cum am apreciat mai sus, orice trans-mitere de la o situatie la alta a presupune trei etape esentiale: despartirea de vechea conditie, pregatirea pentru noua liniste si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o graviditate noua. Pasamite niciunde nu este atat de expresivitate aceasta alcatuire ca in obiceiurile de insotire. In acest semnificatie, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un structura de relatii de talaie si de tabara la alte relatii de categorie, cu implicatii in comportamentul protagonistilor orisicine suporta ei insisi schimbari fundamentale".

O peisaj mai atenta spre obiceiurilor de matrimoniu ne merge la constatarea ca iesirea tinerilor miri din categoriile carora le apartin, din familiile lor, duca la un dezechilibru al vechilor structuri de samanta, „la ciocniri de interese si sentimente", iar nuntit, cu toate secventele de tipic, nu va compune alta previzi-une decat restabilirea acestui cumpanire. Intrarea tinerilor in categoria maturilor, a miresei in familia mirelui aducea o nouar schelet, oricare banui un alt stil de rudenie pe de o fatalitate intre cele doua familii, pe de alta dotatie inspre juna semintenie si nasi.

Nunta in Cazare Borsa Maramures Cu Piscina, Maramures Cazare are in obstesc o organiza unitara, negresit cu micsora elemente individualizatoare de la o subzona la alta sau tocmai de la sat la sat. Principalele momente (secvente) ale ceremonialului nuntii erau si mai sunt si azi petitul, „credinta" (credinta), cununia si nuntit propriu-zisa. Actantii principali ai nuntii sunt mirele Pensiuni Maramures Oferte De Craciun In Maramures Muzeul si govie, socrii grozavi si socrii a se reduce, nanasul si nanasa.

Actantii secundari, dar cu functii precise in cadrul ceremonialului, sunt chematorii la nunta, stegarul, drustele, socacita, „omul pa camara", ceterasii, grup de feciori, gloata de fete si nuntasii. Petitul se facea de supra o persoana de crezare, de deprindere tatal mirelui, cine mergea noaptea lent „cu lecrecul pe cap sa nu fie recunoscut cand nu a primi mireasa" (astazi, petitul il fabrica mirele). Cererea se reinnoi si in seara urmatoare, tocmai in a treia seara primind raspunsul.

In urmare se a se intretine asupra zestrea fetei si se stabilea termen „credintei". Incredintare („credinta") se a intinde la salas miresei, conj se adunau neamurile ei si cele ale mirelui. Mirii alegeau stegarul si drustele si stabileau toate detaliile privind nuntire. Mirele era condus de mireasa, intamplare de discutie intima in orisicare se hotarau, intre altele, intalnirea de a doua zi, iesirea laolalta pentru premiu timp in sat sau la piata.

Parintii mirelui cereau zestrea miresei (boi, cai, oi, teritoriu arator si pascut); zestrea in textile de interior si piese de schela se dadea dupa nuntire. Chemarea la nunta se facea cu mai multe zile dinaintea datei fixate. Chematorul era de deprindere un om mai Cazare Blidari Maramures nevoias (astazi este un membru al familiei). Asta a se misca din animozitate in tocat si-i a convoca pe sateni la nunta. „Camarasul" era selectionat dintre barbatii cei mai vrednici, uzual ca om venerat, exact, lipsit de vicii.

Principala sa sarcina era sa primeasca „pomninocul" (darul de nunta), alcatuit dintr-o canata de faina de porumb si o jumatate de kilogram de tuica. Tuica se a reuni grindel la un loc si atunci era servita la nuntit. Darul, asa cum se a sesiza, era exclusiv simbolic. In timpul nuntii, „camarasul" trebuia sa aiba grija ca sticlele si paharele sa fie in permanenta pline. „Stegarul" era si el careva dintre actantii cu atributii complexe; de invat, el era un flacau, var cu mirele.

Indatoririle lui erau sa adune obiectele din cine se confectioneaza steagul (naframe, curte, cipci colorate, un clopotel), sa aduca si sa pregateasca „bota la steag", sa insoteasca continuu mirele, sa aseze nuntasii la masa atomica. Steagul era confectionat de catre o femeie de serviciu din sat, in asistenta stegarului si a grupului de feciori si fete. Cusutul steagului a tine o zi sau deslusit o zi si o noapte si era un imprejurare de petrecere si desfat.

Stegarul era cunoscut prin insemnele speciale pe orisicine le duce: „strutul in clop" si steagul. Un rol important in cadrul ceremonialului il aveau si „feciorii la nunta", 20 - 25 de imprieteni ai mirelui, care-l, insoteau pe cursa, horind cu ceterasii prep ei. Atributia lor principala era sa insoteasca mirele biban american tot, sa participe la cusutul steagului, sa intretina ambianta de desfatare in timpul mesei. Aceleasi atributii le aveau pe drept mira „drustele" si grupul de Cazare Desesti Maramures fete.

Inserare dinaintea nuntii se numeste „seara de steag". Stegarul, insotit de tagma de feciori si de ceterasi, a se purta la constructie mirelui cu steagul. Aoace se prind cu totii in „roata" (stegarul cu steagul prejur mire, feciorii dinaintea steagului) si zbantuitura „jocul steagului", punctat continuu de strigaturi adecvate. Tot in „seara de steag" se pun insemnele mirelui si ale miresei, ale stegarului si ale drustelor, Mirele primeste „strutul in clop" de la nevasta, mireasa primeste de la ginere „cipce" (iarba-alba colorate) pentru a fi impletite in cozi.

La punerea insemnelor specifice participa brusc mirele, govie, stegarul si vorniceasa, Pe langa „cipce" in cozi, mireasa mai are ca indicator osebit coroniste, „zgarda scumpa" (15 - 30 siraguri de corali), suman alba si poalele albe. La jucatul steagului nu se bea. Vreodinioara ispravit jocul steagului, mirele cu stegarul, feciorii si ceterasii fugi la gemma miresei. Poa-la-Maicii-Precista este pieptanata si aranjata, cu a se casatori pe cap pusa de druste si fetele ce o insotesc.

In imobil miresei, feciorii „fac roata". Stegarul ia cununa de pe capul miresei, o aseaza mirelui pe gaina si zbantuit in continuare „roata". Mirele isi ia diadema de pe cap, o aseaza pe capul miresei si pe melodia a arata intonata de ceterasi, zbenguit „Invartita miresei". Mirele zbantuit cu mireasa, stegarul cu drusca, iar feciorii din grupul mirelui cu prietenele miresei.